Ipostazele E-ului meu jonglează de la un anotimp la altul, de la un an, la celălalt.
Uneori am capacitatea de a mă diviza, de a mă compune din trei e-uri diferite în același moment. Stau la birou și de fapt sunt o singură persoană în trei ipostaze.
E-ul impunător și ușor agresiv, cu chipul posac și frustrat de toată mizeria cotidiană. În această ipostază sunt reticentă și încăpățânată, acidă și pusă pe ceartă.
Apoi, E-ul visător și naiv, cu ochii goi și mintea hoinărind prin alte locuri și alte meleaguri. Astfel sunt idealistă și ruptă de realitate, pregătind în mine incantații și ritualuri menite să contureze tot ce-mi imaginez. Într-un astfel de zen, himerele sunt la loc de cinste!
Și, într-un final, E-ul ambițios și binedispus. În astfel de momente sunt realistă și totodată optimistă tocmai pentru a sfida E-ul scârbit.
Și când E-urile se întrepătrund iese la iveală o persoană cu bune și rele, care uneori nu știe ce vrea și alteori e prea hotărâtă care ulterior cedează din cauza fricii de eșec. Și... pe scaunul de la birou se așează inert, ca un semn de întrebare, acea persoană care ar mișca munții din loc, însă nu știe de unde să înceapă. Și coloana vertebrală ca un semn de exclamare stă rezemată de spătarul scaunului care suportă toată greutatea gândurilor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu