Un sentiment de bine

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Îmi întind cele patru tentacule până la relaxarea maximă. E 7:43. Prin perdeaua de la geam întrezăresc un soare palid, dar prietenos. Cu prelungiri de membre mă dezvelesc de pătura timpului nocturn. Mă ridic bine dispusă şi înfăşurată într-o stare de euforie. Dimineaţa intră pe sub geam şi-mi mângâie simţămintele. E energică şi matinală de fiecare dată. Mă aşteaptă de ceva vreme să-i fac cafeaua obişnuită. Ziua pitită după uşa camerei mele îmi zâmbeşte promiţător. Ştie că împreună suntem cele mai bune prietene. Mă însoţeşte la cumpărături, plimbări şi gânduri. Fredonez fără urmă de vocaţie "do me good" de la Amy Winehouse şi-mi dau seama că sunt fericită fără un motiv anume. Pur şi simplu m-am trezit cu o poftă nebună de viaţă chiar dacă nu am bani, un job sau o locuinţă proprie. Cred că am visat prea mult şi prea frumos în noaptea ce tocmai a trecut. Efectiv am impresia că azi pot mişca munţii din loc cu puterea mea supranaturală, puterea mea de supraom. Singura nefericire e că nu am scanner. Mi-aş scana dimineaţa asta mirifică, pozitivă, mustind de plăcere şi beatitudine.