Cu uimire am aflat, nu de multă vreme, că mai există bărbaţi în zilele noastre care mai scriu romane de dragoste. În scrierile lor, femeia e idolatrizată, ridicată la cer, apreciată şi lăudată (din toate punctele de vedere) până în clipa în care aceştia se lovesc de reala ei prezenţă. Percep femeia la modul ideal şi sunt încântaţi de feedback-ul oferit de aceasta. După diverse şi lungi conversaţii între amorezi, romancierul constată că doamna în cauză nu se mulează perfect pe aşteptările şi convingerile lui exprimate în mii de rânduri dedicate femeii. Această categorie de bărbaţi (care slujesc idealului şi caută femeia perfectă) nu ştiu că nu există perfecţiune chiar dacă ei evidenţiază atât de PERFECT această convingere în scrierile lor. Despărţirea e dureroasă şi neamicală tocmai pentru că femeia regăsită nu se încadrează în tiparele romanelor de dragoste, nu se poate materializa prin cuvintele minunate dedicate sexului frumos.
În speţă rasa umană nu se poate ghida după şabloanele cărţilor de iubire, nu ne putem modifica genetic după aşteptările şi visele partenerului de viaţă. Fiecare individ are conturată o personalitate şi un caracter, suntem unici prin tot ceea ce facem şi gândim. Deşi uneori ne regăsim în odele dedicate partenerului ideal, nu vom reuşi niciodată să ne compunem şi să ne clădim din minunăţia cuvintelor de romantism. Realitatea e pur şi simplu alta decât cea descrisă în cărţile sufleteşti. Avem şansa şi posibilitatea să gasim pe cineva special şi aparte, un bărbat sau o femeie care să corespundă câtorva aşteptări de ale noastre, însă cu certitudine nu va exista niciodata cineva care să accepte sau să îndeplinească toate dorinţele noastre cu privire la o persoană.
E de-a dreptul impresionant (atipic societăţii erei noastre), superb şi de apreciat faptul că mai există bărbaţi sau femei cu esenţă romantică, cu multe poveşti de iubire şi care mai scriu romane de dragoste. Tot respectul meu pentru cei care reuşesc să mai creeze sensibilitate prin astfel de cărţi însă, cu regret constat, că dedicarea lor va rămâne "curată" doar pe acele foi albe. Romancierii nu-şi vor satisface dorinţa lor în această realitate,nu vor avea parte de femeia perfectă construită de ei, nu vor avea împlinirea de a avea alături persoana ridicată la rang de ideal (pentru că aceasta nu există decât în cărţi) şi tocmai pentru asta nu sunt înţelesi. Creatorii romanelor de dragoste trebuie să ştie, să înţeleagă şi să accepte ideea că femeia reală nu este cea din paginilor lor - concepută şi modelată de ei. Mai trebuie să ştie că există încă femei cu decenţă, puritate, sensibilitate, speciale şi cu substanţă, care au multe de oferit. Există femei care ştiu ce vor de la viaţă însă acestea trebuie luate ca atare, acceptate sau nu, dar condiţia de bază e să fie înţelese. Asta este problema scriitorilor romantici: nu ajung să înţeleagă femeia în ansamblul ei tocmai pentru că nu se pot detaşa de tiparele proprii. Când o să ştie să Înţeleagă femeia după cum şi ce este, probabil le va deveni mult mai uşor să acceadă sau să ajungă la EA.
duminică, 29 martie 2009
De dragul anilor
O frumoasă întâlnire cu prieteni vechi din liceu, amintiri şi glume, discuţii de "oameni mari" şi pe alocuri cu iz de polemică. Vă prezint "diva" de Baia Mare şi "VIP"-ul de Cluj (cu numele lor de scenă Cinderella şi Dolce Banana) prezenţi în carne şi oase la Desperado şi Oktopus. După o seară de pomină cu promoţii Ursus, Cola şi cafea vă aduc la cunoştinţă postarea personalităţilor. Aceasta este lady Di - Cinderella, diva de Baia Mare. Urmează încântătoarea prezenţă a lui Dolce Banana. Şi într-un final persoana mea...
joi, 26 martie 2009
Un altfel de dicţionar by Nina
Becalism – curent postmodernist cu influenţe de emancipare a ciobanilor;
Depozit bancar – cel care îţi administrează ţie banii când tu nu ştii cum să faci asta;
Psihiatru – cel care îţi ascultă piticii de pe creier şi îţi spune să-ţi remediezi comportamentul de nebun, imitând oamenii normali;
Familie – instituţia unde se adună trei generaţii: copii, adulţi şi bătrăni;
Tupeist(ă) – un tip(ă) cu un pas mereu înaintea ta;
Spital – recuperare fizică sau psihică prin concediu plătit;
Şomer – locatar ce nu plăteşte impozite şi trăieşte din mila statului;
Frivolă – femeie considerată egală cu bărbatul din punct de vedere al moralei sexuale;
Preot – persoană considerată sfăntă în propovăduirea minunilor;
Ritm – un remix bine mixat;
Laş – omul care tace când trebuie să dea un răspuns;
Miop – individ care te analizează insistent fără ostilitate;
Soţ – bărbatul care te iubeşte până în ziua cununiei religioase;
Doctor – persoana care îţi vinde sănătate pe hârtii valorice, tutun sau alcool;
Banca – instituţia ce vinde iluzii şi speranţe;
Mitoman – om care te vrăjeşte frumos pe faţă din cauza frustrării propriilor dorinţe nesatisfăcute sau a viselor neîmplinite;
Economist – deţinătorul unei puşculiţe cu monezi;
Vedetă – persoană cu manifestări verticale sau orizontale în playback records, televiziune, teatru sau film;
VIP – imagine mediatizată a unei persoane cu ciocu’ mare, atitudine impunătoare şi forme apetisante;
Emo – ochi acoperiţi de păr (negru), generaţie posesoare de Guiness Book pentru recordul la sinucideri în masă şi cu sentimentalisme exprimate la extrem;
Teatru – 1. arta de a exprima personalităţile multiple ale unui individ; 2. arta de a dezvolta (de către femeie) problemele şi întrebările retorice existente într-o relaţie (extra)conjugală sau când persoana în cauză face pe victima;
Migrenă – cea mai accesibilă metodă contraceptivă la femei;
Infidelitate – cea mai răspândită modalitate de scuză a partenerului când acesta avea nevoie de tine la un moment dat, iar tu nu ai semnat condica cu prezenţă;
Dragoste – 1. aprecierea esteticului corporal sau a plăcerii carnale prin dorinţa manifestării sexuale; 2. ataşarea de lucruri, obiecte sau persoane la care nu poţi renunţa;
Apatic – omul scârbit de prostul mers al lucrurilor;
Cult – persoana aptă şi competentă de a se modela perfect pe subiect şi de a se exprima exact în mometul şi locul potrivit;
Homo videns – imbecilizarea prin audio-vizual;
Gura – organ cu erori de programare: atunci când vorbeşte şi nu trebuie;
Poliţist (la circulaţia rutieră) – postare verticală ce încurcă circulaţia;
Depozit bancar – cel care îţi administrează ţie banii când tu nu ştii cum să faci asta;
Psihiatru – cel care îţi ascultă piticii de pe creier şi îţi spune să-ţi remediezi comportamentul de nebun, imitând oamenii normali;
Familie – instituţia unde se adună trei generaţii: copii, adulţi şi bătrăni;
Tupeist(ă) – un tip(ă) cu un pas mereu înaintea ta;
Spital – recuperare fizică sau psihică prin concediu plătit;
Şomer – locatar ce nu plăteşte impozite şi trăieşte din mila statului;
Frivolă – femeie considerată egală cu bărbatul din punct de vedere al moralei sexuale;
Preot – persoană considerată sfăntă în propovăduirea minunilor;
Ritm – un remix bine mixat;
Laş – omul care tace când trebuie să dea un răspuns;
Miop – individ care te analizează insistent fără ostilitate;
Soţ – bărbatul care te iubeşte până în ziua cununiei religioase;
Doctor – persoana care îţi vinde sănătate pe hârtii valorice, tutun sau alcool;
Banca – instituţia ce vinde iluzii şi speranţe;
Mitoman – om care te vrăjeşte frumos pe faţă din cauza frustrării propriilor dorinţe nesatisfăcute sau a viselor neîmplinite;
Economist – deţinătorul unei puşculiţe cu monezi;
Vedetă – persoană cu manifestări verticale sau orizontale în playback records, televiziune, teatru sau film;
VIP – imagine mediatizată a unei persoane cu ciocu’ mare, atitudine impunătoare şi forme apetisante;
Emo – ochi acoperiţi de păr (negru), generaţie posesoare de Guiness Book pentru recordul la sinucideri în masă şi cu sentimentalisme exprimate la extrem;
Teatru – 1. arta de a exprima personalităţile multiple ale unui individ; 2. arta de a dezvolta (de către femeie) problemele şi întrebările retorice existente într-o relaţie (extra)conjugală sau când persoana în cauză face pe victima;
Migrenă – cea mai accesibilă metodă contraceptivă la femei;
Infidelitate – cea mai răspândită modalitate de scuză a partenerului când acesta avea nevoie de tine la un moment dat, iar tu nu ai semnat condica cu prezenţă;
Dragoste – 1. aprecierea esteticului corporal sau a plăcerii carnale prin dorinţa manifestării sexuale; 2. ataşarea de lucruri, obiecte sau persoane la care nu poţi renunţa;
Apatic – omul scârbit de prostul mers al lucrurilor;
Cult – persoana aptă şi competentă de a se modela perfect pe subiect şi de a se exprima exact în mometul şi locul potrivit;
Homo videns – imbecilizarea prin audio-vizual;
Gura – organ cu erori de programare: atunci când vorbeşte şi nu trebuie;
Poliţist (la circulaţia rutieră) – postare verticală ce încurcă circulaţia;
Ştiaţi că...
...alfabetul limbii chineze conţine peste 40 000 de caractere?
...cel mai comun nume din lume este Mohamed.
...TYPEWRITER este cel mai lung cuvânt care poate fi scris folosind doar literele de pe un rând al tastaturii de calculator.
...propoziţia: "The quick brown fox jumps over the lazy dog" foloseşte fiecare literă a alfabetului.
...sunt aproximativ 540.000 de cuvinte în limba engleză, cam de 5 ori mai multe decât erau pe vremea lui Shakespeare.
...în războiul civil din SUA după o bătălie se afişau răniţii şi morţii. Când armata nu avea pierderi se afişa "0 killed" (0 morti) de acolo provine expresia O.K.
...în medie persoanele stângace mor mai repede cu 9 ani decât cele dreptace?
...creierul unui adult cântăreşte în medie 1,375 de grame?
...când cantitatea de apă din corpul omenesc este redusă cu 1% îţi va fi sete, iar dacă este redusă cu 10% vei muri.
...puse cap la cap venele, arterele, şi capilarele unui adult ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape patru ori?
...unghiile mâinilor cresc de patru ori mai repede decât cele ale picioarelor?
...în medie o persoană are peste 1460 de vise pe an?
...prima operaţie de apendicită a fost făcută în anul 1736 regelui George al II-lea al Anglei.
...o persoană normală este cu circa 6mm mai lungă noaptea. Corpul uman se lungeşte în timpul nopţii.
...dacă ochii noştri ar fi o camera foto, atunci ar fi o cameră de 120 de megapixeli.
...creierul nou-născutului cântăreşte între 350 şi 400 de grame.
...750 - 1000 ml de sânge vascularizează creierul în fiecare minut.
...creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Cam tot atâtea stele există în galaxia noastră. Caracatiţa are aproximativ 300 de milioane de neuroni.
...în perioada sarcinii timpurii, apar câte 250 000 de neuroni pe minut.
...viteza minimă cu care circulă informaţia între neuroni este de 416 km/h.
...după vârsta de 30 de ani, creierul pierde cate 0,25% din masă, anual.
...zilnic, avem în jur de 70 000 de gânduri.
...un creier uman generează mai multe impulsuri electrice într-o zi decât toate telefoanele din lume.
...energia folosită de creier ar fi suficientă pentru a aprinde un bec de 25 Watt.
Foarte interesant: cât de deştept este piciorul tău drept?
Încearcă asta. Este de la un chirurg ortoped.
Îţi va pune mintea în încurcătură şi vei continua să încerci din nou şi din nou pentru a vedea dacă eşti mai deştept decât piciorul tău, dar nu veţi reuşi.
1. În timp ce stai la birou în faţa calculatorului, ridică piciorul drept de pe podea şi fă cu el cercuri în sensul acelor de ceasornic.
2. Acum, în timp ce faci asta, desenează cifra "6" în aer cu mâna dreaptă. Piciorul îşi va schimba sensul de rotaţie.
...ochii noştri au mereu aceeaşi mărime, aceeaşi ca la naştere, dar nasul şi urechile cresc în permanenţă.
...cel mai puternic muşchi al coprului omenesc este limba.
...respiri în medie pe zi de 23 000 de ori.
...suplimentele de vitamina E şi zinc sunt benefice pentru fertilitatea masculină.
...inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului?
...omul are cca. 76 000 de fire de păr pe cap.
...testiculul stâng este puţin mai coborât decât cel drept, la 80% din bărbaţi.
...mandibula este cel mai dur os din organism.
...că osul hioid, aflat deasupra laringelui, susţine muşchii limbii şi este singurul os din organism care nu atinge nici un alt os?
...un bărbat obişnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vieţii pentru a menţine o greutate de 80 de kg.
...75 g: greutatea unui penis tradiţional în repaus (în erecţie are 150 g).
...cel mai comun nume din lume este Mohamed.
...TYPEWRITER este cel mai lung cuvânt care poate fi scris folosind doar literele de pe un rând al tastaturii de calculator.
...propoziţia: "The quick brown fox jumps over the lazy dog" foloseşte fiecare literă a alfabetului.
...sunt aproximativ 540.000 de cuvinte în limba engleză, cam de 5 ori mai multe decât erau pe vremea lui Shakespeare.
...în războiul civil din SUA după o bătălie se afişau răniţii şi morţii. Când armata nu avea pierderi se afişa "0 killed" (0 morti) de acolo provine expresia O.K.
...în medie persoanele stângace mor mai repede cu 9 ani decât cele dreptace?
...creierul unui adult cântăreşte în medie 1,375 de grame?
...când cantitatea de apă din corpul omenesc este redusă cu 1% îţi va fi sete, iar dacă este redusă cu 10% vei muri.
...puse cap la cap venele, arterele, şi capilarele unui adult ar ajunge pentru înconjurul Pământului de aproape patru ori?
...unghiile mâinilor cresc de patru ori mai repede decât cele ale picioarelor?
...în medie o persoană are peste 1460 de vise pe an?
...prima operaţie de apendicită a fost făcută în anul 1736 regelui George al II-lea al Anglei.
...o persoană normală este cu circa 6mm mai lungă noaptea. Corpul uman se lungeşte în timpul nopţii.
...dacă ochii noştri ar fi o camera foto, atunci ar fi o cameră de 120 de megapixeli.
...creierul nou-născutului cântăreşte între 350 şi 400 de grame.
...750 - 1000 ml de sânge vascularizează creierul în fiecare minut.
...creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Cam tot atâtea stele există în galaxia noastră. Caracatiţa are aproximativ 300 de milioane de neuroni.
...în perioada sarcinii timpurii, apar câte 250 000 de neuroni pe minut.
...viteza minimă cu care circulă informaţia între neuroni este de 416 km/h.
...după vârsta de 30 de ani, creierul pierde cate 0,25% din masă, anual.
...zilnic, avem în jur de 70 000 de gânduri.
...un creier uman generează mai multe impulsuri electrice într-o zi decât toate telefoanele din lume.
...energia folosită de creier ar fi suficientă pentru a aprinde un bec de 25 Watt.
Foarte interesant: cât de deştept este piciorul tău drept?
Încearcă asta. Este de la un chirurg ortoped.
Îţi va pune mintea în încurcătură şi vei continua să încerci din nou şi din nou pentru a vedea dacă eşti mai deştept decât piciorul tău, dar nu veţi reuşi.
1. În timp ce stai la birou în faţa calculatorului, ridică piciorul drept de pe podea şi fă cu el cercuri în sensul acelor de ceasornic.
2. Acum, în timp ce faci asta, desenează cifra "6" în aer cu mâna dreaptă. Piciorul îşi va schimba sensul de rotaţie.
...ochii noştri au mereu aceeaşi mărime, aceeaşi ca la naştere, dar nasul şi urechile cresc în permanenţă.
...cel mai puternic muşchi al coprului omenesc este limba.
...respiri în medie pe zi de 23 000 de ori.
...suplimentele de vitamina E şi zinc sunt benefice pentru fertilitatea masculină.
...inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului?
...omul are cca. 76 000 de fire de păr pe cap.
...testiculul stâng este puţin mai coborât decât cel drept, la 80% din bărbaţi.
...mandibula este cel mai dur os din organism.
...că osul hioid, aflat deasupra laringelui, susţine muşchii limbii şi este singurul os din organism care nu atinge nici un alt os?
...un bărbat obişnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vieţii pentru a menţine o greutate de 80 de kg.
...75 g: greutatea unui penis tradiţional în repaus (în erecţie are 150 g).
miercuri, 25 martie 2009
CV reactualizat pentru angajare!
CURRICULUM VITAE
Date personale
Nume şi prenume : Şovre Nina
Adresă : Str. Libertăţii, Nr. 10B, Baia Mare, jud. Maramureş
Telefon : 0741xxxxxx ; 0727xxxxxx
Data naşterii : 15.05.1985 – zodia Taur pentru cei interesaţi şi curioşi
Stare civilă : disponibilă (pentru cei care într-adevăr merită), în rest liberă ca pasărea cerului;
Educaţie
Studii : 1998 – 2000 : Cursuri practice de masaj terapeutic, thailandez şi de relaxare în cadrul saloanelor cu mari renume în domeniu, atât din ţară cât şi din străinătate.
2001 : Curs de Reinventare şi Descoperire Personală cu parapsihologi specializaţi în clarviziune;
2002 : Curs Inspector Magazine de Lux – avizat şi certificat de Ministerul Muncii – Departamentul Întreprinderi Mari şi Companii;
2000 – 2004 : Absolventă a Colegiului Naţional “ Secolul XXI – Genereaţia PRO Libertae” din Baia Mare, jud.Maramureş, profil uman : filologie –limbi străine şi/sau română;
2004 – 2008 : Absolventă a Facultăţii de Studii Superioare de Înaltă Calitate, secţia “ Idei de afaceri prospere”, cursuri la zi, în limba română din cadrul Universităţii din Bucureşti;
- diferite domenii cu vaste studii de mare perspectivă;
- profesori doctori docenţii în aria lor curiculară ne-au format în decursul celor 4 ani universitari şi ne-au pregătit în vederea dării şi acceptării de mită/ şpagă prin bunuri sau hârtii valorice (în funcţie de serviciul oferit) precum şi prin compromisuri de natură sexuală (solicitare în funcţie de gusturi sau dorinţe satisfăcute);
2008 : Lucrarea de licenţă “Romanii de azi şi mâine în perioada recesiunii” , studiu de caz “Persoană plătitoare de rate la bănci (pentru imobil, maşina şi nevoi personale)”. Coordonator ştiintific prof. dr. lector Traian Băse.
2009 : Master în “Cultura postmodernistă a Parveniţilor, Mutanţilor şi Progeniturilor concret existente”
Experienţă profesională
2008 – prezent: referent de specialitate la Asociaţia Naţională a Şomajului Susţinut;
Atribuţii:
- să suplimentez noi locuri pentru tinerii şomeri susţinuţi de toate universităţile din ţară încă din perioada studiilor superioare;
- introducerea (într-o bază de date) de noi burse suplimentare (în valoare de 1000 RON / şomer susţinut încă din facultate) provenite din bugetele şi declaraţiile de avere ale parlamentarilor, deputaţilor şi vameşilor. Menţionez aici şi faptul că aceste burse se dau şi angajaţilor disponibilizaţi din diverse motive şi prin diferite modalităţi.
2006 – 2007 : colaboratoare în cadrul Institutului Naţional de Impozitare a Agramaţilor
Atribuţia mea:
- de a taxa (cu valori între 100 şi 700 RON în funcţie de gafa rostită) agramaţii din România pentru reinventarea limbii române; exemplu elocvent “almanahe” de Vanghelie;
- de a implementa un nou sistem de învăţare specializat, constant şi permanent pentru analfabeţii din cadrul Instituţiilor de stat. Programul constă în aplicarea celor învăţate la curs: articularea corectă a cuvintelor precum şi folosirea indicată a pluralului acestora în diferite contexte comunicaţionale; de asemenea cursanţilor li se impune excluderea cuvintelor inexistente în DEX folosite în conversaţiile inculţilor;
2005 - 2006 : purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării Studenţilor Visători:
Roluri:
- transmiterea de informaţii publicului ţintă ;
- informarea studenţilor despre viitorul sumbru şi macabru care-i aşteaptă după finalizarea studiilor; prin urmare, se induce dorinţa de a visa în continuare măcar la un trai decent şi usor accesibil măcar unori;
- legalizarea speranţelor comune ale tinerilor absolvenţi (găsirea unui loc de muncă în domeniu, dacă nu, măcar a unui job acceptabil pentru existenţă etc) prin apelarea la cadrele didactice din Instituţiile de Învăţământ Superior; rolul tutorilor este acela de a-i determina pe tinerii studenţi să nu renunţe la speranţă.
2004 - 2005 : membră a Partidului Absolvenţilor Idealişti
Atribuţii :
- proiecte ample pentru îndeplinirea aspiraţiilor tinerilor absolvenţi din România;
- variante de combinaţii promiţătoare de caştig la loto (ieşirea măcar a 4 sau 5 numere);
- consiliere perioadică a tuturor membrilor partitudului pentru implementarea şi stabilirea de noi tactici, obiective şi strategii.
Aptitudini şi hobby –uri
Limbi străine (Scris, Vorbit, Citit)
Germană (perfect, de la foarte bine în sus, impecabil de coerent)
Engleză (calificativ maxim, la modul ideal, foarte bine)
Cunoştinţe PC : navigare browser; Office – tot pachetul; blogăreală; Photoshop – atât cât e nevoie şi cât se cere; orice altceva – dispusă să învaţ la nevoie sau la cerinţă.
Hobby-uri / Vicii : Lucky Strike, Coca – Cola, bilete la loto, ambiţie mediocră, să fiu high!
Abilitatea de a glumi şi a râde singură, alături de prietena imaginară sau în grup – depinde de situaţie, de la caz la caz. Nu sunt nebună, doar specială. Nu am halucinaţii, dar văd în culori! Nu sunt eu, dar totuşi exist!
Oare am şanse reale de angajare? Măcar la o cronicuţă, undeva....în UE!
Date personale
Nume şi prenume : Şovre Nina
Adresă : Str. Libertăţii, Nr. 10B, Baia Mare, jud. Maramureş
Telefon : 0741xxxxxx ; 0727xxxxxx
Data naşterii : 15.05.1985 – zodia Taur pentru cei interesaţi şi curioşi
Stare civilă : disponibilă (pentru cei care într-adevăr merită), în rest liberă ca pasărea cerului;
Educaţie
Studii : 1998 – 2000 : Cursuri practice de masaj terapeutic, thailandez şi de relaxare în cadrul saloanelor cu mari renume în domeniu, atât din ţară cât şi din străinătate.
2001 : Curs de Reinventare şi Descoperire Personală cu parapsihologi specializaţi în clarviziune;
2002 : Curs Inspector Magazine de Lux – avizat şi certificat de Ministerul Muncii – Departamentul Întreprinderi Mari şi Companii;
2000 – 2004 : Absolventă a Colegiului Naţional “ Secolul XXI – Genereaţia PRO Libertae” din Baia Mare, jud.Maramureş, profil uman : filologie –limbi străine şi/sau română;
2004 – 2008 : Absolventă a Facultăţii de Studii Superioare de Înaltă Calitate, secţia “ Idei de afaceri prospere”, cursuri la zi, în limba română din cadrul Universităţii din Bucureşti;
- diferite domenii cu vaste studii de mare perspectivă;
- profesori doctori docenţii în aria lor curiculară ne-au format în decursul celor 4 ani universitari şi ne-au pregătit în vederea dării şi acceptării de mită/ şpagă prin bunuri sau hârtii valorice (în funcţie de serviciul oferit) precum şi prin compromisuri de natură sexuală (solicitare în funcţie de gusturi sau dorinţe satisfăcute);
2008 : Lucrarea de licenţă “Romanii de azi şi mâine în perioada recesiunii” , studiu de caz “Persoană plătitoare de rate la bănci (pentru imobil, maşina şi nevoi personale)”. Coordonator ştiintific prof. dr. lector Traian Băse.
2009 : Master în “Cultura postmodernistă a Parveniţilor, Mutanţilor şi Progeniturilor concret existente”
Experienţă profesională
2008 – prezent: referent de specialitate la Asociaţia Naţională a Şomajului Susţinut;
Atribuţii:
- să suplimentez noi locuri pentru tinerii şomeri susţinuţi de toate universităţile din ţară încă din perioada studiilor superioare;
- introducerea (într-o bază de date) de noi burse suplimentare (în valoare de 1000 RON / şomer susţinut încă din facultate) provenite din bugetele şi declaraţiile de avere ale parlamentarilor, deputaţilor şi vameşilor. Menţionez aici şi faptul că aceste burse se dau şi angajaţilor disponibilizaţi din diverse motive şi prin diferite modalităţi.
2006 – 2007 : colaboratoare în cadrul Institutului Naţional de Impozitare a Agramaţilor
Atribuţia mea:
- de a taxa (cu valori între 100 şi 700 RON în funcţie de gafa rostită) agramaţii din România pentru reinventarea limbii române; exemplu elocvent “almanahe” de Vanghelie;
- de a implementa un nou sistem de învăţare specializat, constant şi permanent pentru analfabeţii din cadrul Instituţiilor de stat. Programul constă în aplicarea celor învăţate la curs: articularea corectă a cuvintelor precum şi folosirea indicată a pluralului acestora în diferite contexte comunicaţionale; de asemenea cursanţilor li se impune excluderea cuvintelor inexistente în DEX folosite în conversaţiile inculţilor;
2005 - 2006 : purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării Studenţilor Visători:
Roluri:
- transmiterea de informaţii publicului ţintă ;
- informarea studenţilor despre viitorul sumbru şi macabru care-i aşteaptă după finalizarea studiilor; prin urmare, se induce dorinţa de a visa în continuare măcar la un trai decent şi usor accesibil măcar unori;
- legalizarea speranţelor comune ale tinerilor absolvenţi (găsirea unui loc de muncă în domeniu, dacă nu, măcar a unui job acceptabil pentru existenţă etc) prin apelarea la cadrele didactice din Instituţiile de Învăţământ Superior; rolul tutorilor este acela de a-i determina pe tinerii studenţi să nu renunţe la speranţă.
2004 - 2005 : membră a Partidului Absolvenţilor Idealişti
Atribuţii :
- proiecte ample pentru îndeplinirea aspiraţiilor tinerilor absolvenţi din România;
- variante de combinaţii promiţătoare de caştig la loto (ieşirea măcar a 4 sau 5 numere);
- consiliere perioadică a tuturor membrilor partitudului pentru implementarea şi stabilirea de noi tactici, obiective şi strategii.
Aptitudini şi hobby –uri
Limbi străine (Scris, Vorbit, Citit)
Germană (perfect, de la foarte bine în sus, impecabil de coerent)
Engleză (calificativ maxim, la modul ideal, foarte bine)
Cunoştinţe PC : navigare browser; Office – tot pachetul; blogăreală; Photoshop – atât cât e nevoie şi cât se cere; orice altceva – dispusă să învaţ la nevoie sau la cerinţă.
Hobby-uri / Vicii : Lucky Strike, Coca – Cola, bilete la loto, ambiţie mediocră, să fiu high!
Abilitatea de a glumi şi a râde singură, alături de prietena imaginară sau în grup – depinde de situaţie, de la caz la caz. Nu sunt nebună, doar specială. Nu am halucinaţii, dar văd în culori! Nu sunt eu, dar totuşi exist!
Oare am şanse reale de angajare? Măcar la o cronicuţă, undeva....în UE!
Spectacol si consum
Televiziunea (cea ahtiată după raiting, comparativ cu cea care îşi menţine şi fidelizează consumatorii prin filme bune - neîntrerupte de zeci de minute publicitare -, emisiuni culturale, documentare etc.), radioul, presa, ciber-spaţiul, centrele comerciale, cafenelele şi instituţiile au o sferă comună ce le caracterizează: societatea de consum şi spectacolul oferit de aceasta (prin advertising, produse, evenimente, cluburi etc). Animatoarele de night club sunt mici copile pe lângă spectacolul oferit de Becali, Vanghelie, Dan Diaconescu. În ambele cazuri "personalităţile" se dezbracă de valori şi principii şi îmbracă haine sumare de abstinenţă şi decenţă.
Să subliniez abundenţa de produse, o piaţă suprasaturată de alimente importate sau chiar autohtone, dar care toate aduc aminte de ceva autentic (adică brânza, laptele, legumele, fructele "tradiţionale" de la ţăranii din piaţă nu se compară cu cele achiziţionate din market-urile cu aditivi, emulgatori şi coloranţi).
Toate formele vieţii culturale, sociale şi personale sunt asimilate de era "homo symbolicum" îmbrăţişând orice aspect prin sumedenia de simboluri care au menirea de a ne contura existenţa. De la reclama simplă, la publicitatea agresivă, de la emisiuni un iz politic la show-uri de divertisment, de la filme "grele" la telenovele siropoase, precum de la reviste culturale la can-can-uri totul e simbol, atracţie, spectacol! Suntem consumatorii unor imagini vârâte "forţat" sub nas având adesea posibilitatea de a ne exprima liber (cu limite de vulgaritate şi obscenitate - căci, să fim serioşi: toţi în momente de nervozitate extremă ne exprimăm ca atare şi după bunul plac amintind de sfinţi, morţi, organe genitale etc). La ce folos să emitem păreri, să exprimăm idei când prioritate vor avea banalităţile şi invitaţiile "senzaţionale" de la O(Zero)TV? Cum poţi să te destinzi, să te delectezi sau să te relaxezi cu o sexy brăileancă (mă scuzaţi că nu am scris cu Majusculă numele domniei sale) - în cazul în care eşti femeie sau bărbat decent şi cu pretenţii de la o adevărată Doamnă -, cu un "inel cu diamant" atâta timp cât un homo videns nu îşi caută partenera ideală pe "sticlă", cu "trădaţi în dragoste" mai ales când nu te-ai aflat într-o astfel de ipostază indecentă şi penibilă de a fi înregistrat taman când îţi înşelai partenerul sau partenera? Nu mai spun de "Din dragoste" unde trebuie să ne facem publice şi de interes naţional sentimentele noastre cele mai profunde; trebuie să ne facem cunoscute publicului larg sensibilităţile şi descărcările noastre hormonale; de ce să nu renunţăm la clişeele învechite de romantism (modalităţile clasice de cucerire a unei femei) în detrimentul apariţiei în platoul lui Mircea Radu. Cât de mult te poate dezgusta emisiunea "Curat, murdar" dacă tu nu locuieşti într-o cocină, nu mucegăieşti o dată cu pardoseala şi nu faci păduchi de la jeg; cât de mult te poţi culturaliza cu "noră pentru mamă" când nu eşti pregătit să te însori (că doar eşti bărbat burlac să recunoaştem! Şi nu ai vrea să te compromiţi de tânăr punându-ţi şaiba pe deget. E o chestie masculină demnă de apreciat)? Lista poate continua prin diverse alte diletantisme, mitocănii şi stupizenii.
Show-urile menite să ne amuze, adică cele de divertisment, nu fac decât să sublinieze imbecilizarea promovată, caracterele de mahala, superficialitatea indivizilor dornici de afirmare sau popularitate. Un spectacol complex despre politică, muzică, societate şi cultură. Un consum vizual de analfabetizare, îndobitocire şi dezumanizare.
PC-ul nostru cel de toate zilele ne amprentează "animalitatea", ne dezvoltă lumea ireală şi nepalpabilă având ca scop digitalizarea media. Tot acest mecanism de computerizare nu doar că unifică sunetul, cuvântul şi imaginile ci le şi integrează în rândul realităţilor virtuale. Un Photoshop face vedeta perfectă, îi ajustează atuurile corporale (nici nu făceam aluzie la Andreea Bănică de exemplu), ochii de păpuşă Barbie şi tot ce ţine de remodelare şi prelucrare "benefică". Un moderator insistent, relativ priceput şi informat scoate lejer de la VIP-uri cele mai ascunse dorinţe. Orice joc de culise e ridicat în slăvi, orice identitate anonimă e adusă la rangul de fanatism, protagoniştii emisiunilor de divertisment figurează a doua zi pe prima pagină a revistelor de specialitate fiind criticaţi, analizaţi, apreciaţi, slăviţi sau ironizaţi de consumatorii de presă. De ce nu vreti şi voi sa deveniţi VIP? Gura presei are cu ce se hrăni, de ce să nu o alimentăm?
Să subliniez abundenţa de produse, o piaţă suprasaturată de alimente importate sau chiar autohtone, dar care toate aduc aminte de ceva autentic (adică brânza, laptele, legumele, fructele "tradiţionale" de la ţăranii din piaţă nu se compară cu cele achiziţionate din market-urile cu aditivi, emulgatori şi coloranţi).
Toate formele vieţii culturale, sociale şi personale sunt asimilate de era "homo symbolicum" îmbrăţişând orice aspect prin sumedenia de simboluri care au menirea de a ne contura existenţa. De la reclama simplă, la publicitatea agresivă, de la emisiuni un iz politic la show-uri de divertisment, de la filme "grele" la telenovele siropoase, precum de la reviste culturale la can-can-uri totul e simbol, atracţie, spectacol! Suntem consumatorii unor imagini vârâte "forţat" sub nas având adesea posibilitatea de a ne exprima liber (cu limite de vulgaritate şi obscenitate - căci, să fim serioşi: toţi în momente de nervozitate extremă ne exprimăm ca atare şi după bunul plac amintind de sfinţi, morţi, organe genitale etc). La ce folos să emitem păreri, să exprimăm idei când prioritate vor avea banalităţile şi invitaţiile "senzaţionale" de la O(Zero)TV? Cum poţi să te destinzi, să te delectezi sau să te relaxezi cu o sexy brăileancă (mă scuzaţi că nu am scris cu Majusculă numele domniei sale) - în cazul în care eşti femeie sau bărbat decent şi cu pretenţii de la o adevărată Doamnă -, cu un "inel cu diamant" atâta timp cât un homo videns nu îşi caută partenera ideală pe "sticlă", cu "trădaţi în dragoste" mai ales când nu te-ai aflat într-o astfel de ipostază indecentă şi penibilă de a fi înregistrat taman când îţi înşelai partenerul sau partenera? Nu mai spun de "Din dragoste" unde trebuie să ne facem publice şi de interes naţional sentimentele noastre cele mai profunde; trebuie să ne facem cunoscute publicului larg sensibilităţile şi descărcările noastre hormonale; de ce să nu renunţăm la clişeele învechite de romantism (modalităţile clasice de cucerire a unei femei) în detrimentul apariţiei în platoul lui Mircea Radu. Cât de mult te poate dezgusta emisiunea "Curat, murdar" dacă tu nu locuieşti într-o cocină, nu mucegăieşti o dată cu pardoseala şi nu faci păduchi de la jeg; cât de mult te poţi culturaliza cu "noră pentru mamă" când nu eşti pregătit să te însori (că doar eşti bărbat burlac să recunoaştem! Şi nu ai vrea să te compromiţi de tânăr punându-ţi şaiba pe deget. E o chestie masculină demnă de apreciat)? Lista poate continua prin diverse alte diletantisme, mitocănii şi stupizenii.
Show-urile menite să ne amuze, adică cele de divertisment, nu fac decât să sublinieze imbecilizarea promovată, caracterele de mahala, superficialitatea indivizilor dornici de afirmare sau popularitate. Un spectacol complex despre politică, muzică, societate şi cultură. Un consum vizual de analfabetizare, îndobitocire şi dezumanizare.
PC-ul nostru cel de toate zilele ne amprentează "animalitatea", ne dezvoltă lumea ireală şi nepalpabilă având ca scop digitalizarea media. Tot acest mecanism de computerizare nu doar că unifică sunetul, cuvântul şi imaginile ci le şi integrează în rândul realităţilor virtuale. Un Photoshop face vedeta perfectă, îi ajustează atuurile corporale (nici nu făceam aluzie la Andreea Bănică de exemplu), ochii de păpuşă Barbie şi tot ce ţine de remodelare şi prelucrare "benefică". Un moderator insistent, relativ priceput şi informat scoate lejer de la VIP-uri cele mai ascunse dorinţe. Orice joc de culise e ridicat în slăvi, orice identitate anonimă e adusă la rangul de fanatism, protagoniştii emisiunilor de divertisment figurează a doua zi pe prima pagină a revistelor de specialitate fiind criticaţi, analizaţi, apreciaţi, slăviţi sau ironizaţi de consumatorii de presă. De ce nu vreti şi voi sa deveniţi VIP? Gura presei are cu ce se hrăni, de ce să nu o alimentăm?
luni, 23 martie 2009
Piţipoancele de Mall şi Cocălarii de România
Rihana de România: "Baby, vreau la Mall" - Regele de oraş: "Prinţesa mea, te duc unde doresti. Prima dată o punem de una mică pe bancheta din spate, îmi chem tovarăşii şi am plecat unde vrea prinţesa mea".
Prinţese pinky, piţipoance de pe hai6.ro, cocălarii şi "şmecherii" de România sunt omniprezenţi în mass media, presa online, Mall-uri şi nu numai. O rasă în plină dezvoltare cu cele mai râvnite fiţe şi cele mai "la modă" plăceri accesibile: să curgă maneaua de valoare, Fernando de Caransebeş, kilogramele de aur atârnând la gât şi mâini, vocabular restrâns (bani, femei, maşini) precum şi o pătimaşă iubire cu taxă inversă: plăteşti TU, că te iubesc EU.
Fiţa (boala secolului XXI) se manifestă cu preponderenţă la agramaţi, la "intelectualii" veniţi cu "lovele" (în cel mai bun caz - ciordite) din ţările străine sau calde, domnişoarelor cu bancomat în dormitor, a buzatelor sugative, a bărbaţilor cu ceafa dublă (de la traiul bun cu pâine dospită), a burtoşilor din BMW-uri. Baiatu' lu' tata de bani gata e cum nu se poate mai competent să-i administreze averile declarate sau afacerile pe sub mână. Această specie se afirmă atât în mediul urban cât şi în cel rural, prin "liniuţe" pe bulevardul Independenţei, şoseaua Libertăţii sau strada Europei. Caii putere se întrec la Mall-uri în rest păstrându-se paşnici pentru a le putea fi admirată marca deţinută. Alte caracteristici ale acestei specii în expansiune: deţinătorii de fiţe prezintă o uşoară (sau gravă) deformare a coloanei vertebrale de la condusul "relaxat" al X5-urilor, puncte negre de la straturile de solar (exces de ultraviolete), un mers agale de la ciocatele de duzină regăsite în comerţul ambulant, pectorali proeminenţi subliniaţi prin mulaje kitchoase şi paiete din piaţa cu 10 RON. Fetiţe abia trecute de prima menstruaţie dar cu mâna in erecţie de la un fake de Louis Vuitton, un petic de material "Dolce&Gabbana" şi o pereche de înălţătoare de la "Gucci". Domnişoare stilate cu silicoane în diverse locuri pentru evidenţierea feminităţii adolescentine. Mai predomină telefoanele roz bombon cu pietricele pentru prinţese şi cele pe slide chocolate pentru "lady". Adepţii generaţiei "Lovele şi Putere" atacă în masă pretutindeni substituind decenţa, moralitatea, principiile şi valorile acumulate până în prezent de o anumită cultură. Ei bine fraţilor, noi de modă mai "veche" vă spunem că nu vă iubim, atâta timp cât mai avem simţul estetic, valoare reala, obiective şi ţeluri.
Prinţese pinky, piţipoance de pe hai6.ro, cocălarii şi "şmecherii" de România sunt omniprezenţi în mass media, presa online, Mall-uri şi nu numai. O rasă în plină dezvoltare cu cele mai râvnite fiţe şi cele mai "la modă" plăceri accesibile: să curgă maneaua de valoare, Fernando de Caransebeş, kilogramele de aur atârnând la gât şi mâini, vocabular restrâns (bani, femei, maşini) precum şi o pătimaşă iubire cu taxă inversă: plăteşti TU, că te iubesc EU.
Fiţa (boala secolului XXI) se manifestă cu preponderenţă la agramaţi, la "intelectualii" veniţi cu "lovele" (în cel mai bun caz - ciordite) din ţările străine sau calde, domnişoarelor cu bancomat în dormitor, a buzatelor sugative, a bărbaţilor cu ceafa dublă (de la traiul bun cu pâine dospită), a burtoşilor din BMW-uri. Baiatu' lu' tata de bani gata e cum nu se poate mai competent să-i administreze averile declarate sau afacerile pe sub mână. Această specie se afirmă atât în mediul urban cât şi în cel rural, prin "liniuţe" pe bulevardul Independenţei, şoseaua Libertăţii sau strada Europei. Caii putere se întrec la Mall-uri în rest păstrându-se paşnici pentru a le putea fi admirată marca deţinută. Alte caracteristici ale acestei specii în expansiune: deţinătorii de fiţe prezintă o uşoară (sau gravă) deformare a coloanei vertebrale de la condusul "relaxat" al X5-urilor, puncte negre de la straturile de solar (exces de ultraviolete), un mers agale de la ciocatele de duzină regăsite în comerţul ambulant, pectorali proeminenţi subliniaţi prin mulaje kitchoase şi paiete din piaţa cu 10 RON. Fetiţe abia trecute de prima menstruaţie dar cu mâna in erecţie de la un fake de Louis Vuitton, un petic de material "Dolce&Gabbana" şi o pereche de înălţătoare de la "Gucci". Domnişoare stilate cu silicoane în diverse locuri pentru evidenţierea feminităţii adolescentine. Mai predomină telefoanele roz bombon cu pietricele pentru prinţese şi cele pe slide chocolate pentru "lady". Adepţii generaţiei "Lovele şi Putere" atacă în masă pretutindeni substituind decenţa, moralitatea, principiile şi valorile acumulate până în prezent de o anumită cultură. Ei bine fraţilor, noi de modă mai "veche" vă spunem că nu vă iubim, atâta timp cât mai avem simţul estetic, valoare reala, obiective şi ţeluri.
Oameni care nu se uita
Regăsirea anilor sentimentali pe trenul Accelerat Baia Mare - Timişoara între două extreme: "acasă-studenţie". Un drum lung, nocturn, plin de străini şi necunoscuţi.
Urcase din Baia Mare. Bărbatul acela era o apariţie ce-ţi răsfăţa cele mai ascunse dorinţe. Pe cât de chipeş, pe atât de manierat şi stilat. Avea tot ce trebuie să aibă un bărbat. Putere, din creştet până-n vârful picioarelor. Emana armonie, acea frumuseţe pură, nepătată de trecerea anilor. Părea un mistic ce păstra din rafinamentul, graţia şi spiritul epocilor apuse. Privirea lui pătrunzătoare îţi înmuia simţurile păstrând nuanţa lui aparte de distincţie. Barba lui deasă îndosariase multe poveşti impresionante despre viaţă.Chipul lui se omogeniza în mintea mea cu vechile amintiri.
Parcă îl mai văzusem undeva, dar îmi era imposibil să reconstitui locul şi momentul în care l-am mai zărit. Cert era că ochii lui îi mai întâlnisem cândva. Erau inconfundabili: nişte ochi blânzi de culoarea castanelor şi cu firicele subţiri galbene. Totuşi, o combinaţie de nuanţe aparte. Nu sunt genul care să privesc insistent o persoană, însă de la el nu-mi puteam dezlipi privirea. Mă atrăgea ca un magnet, mă obseda ceva, acel "deja vu", dar păream hilară să mă postez în faţa lui şi să-l întreb: "Nu vă supăraţi domnule, dar de unde vă cunosc? Imi sunteţi aşa familiar..."
Clipa era-ndelung absurdă. În mine se contopeau mai multe stări: simţeam o nelinişte, o admiraţie pentru bărbatul din tren şi în acelaşi timp o atracţie nefirească pentru acel "Necunoscut". Un "Străin" la vreo 40 de ani, iar eu o studentă încă "stângace" şi fără prea multă experienţă în domeniul sentimental. Purta un costum negru ca tăciunele ce contrasta cu puţinele fire albe. O cămaşă albastră, iar pantofii negrii lustruiţi îi subliniau eleganţa. Citea o carte groasă şi din când în când (simţindu-se analizat) îmi zâmbea politicos. Surâsul lui era natural şi scotea la iveală decenţa masculină adultă.
Stăteam vis-a-vis şi-i analizam "bolnăvicioasă" orice gest care-l săvârşea. Eram preocupată să mă informez despre acel "necunoscut" şi orice individ care intra în sfera lui imi rupea firul reconstituirii momentului. Îl puteam privi la nesfărşit deoarece mă fascina felul în care reuşise să-mi monopolizeze atenţia.
Coborâse la Oradea salutându-ma prieteneşte prin "Călătorie plăcută în continuare". Mă resemnasem cu ideea că nu voi mai avea ocazia să-l întâlnesc vreodată şi că, oricât de "perfect" ar părea acest bărbat, cu siguranţă are tabieturile, fixurile, frustrările şi defectele lui. Până la destinaţie, imaginea lui era prezentă în faţa ochilor mei - acum absenţi. După îndelungi căutări în memorie, soluţionasem enigma: acel străin din tren era Doctorul care cândva mă operase de hernie! Acel Om care în urmă cu câţiva ani buni îmi vorbea despre importanţa unor "tăieturi".
Unii oameni nu se uită şi rămân gravaţi în memorie, mai ales cei care candva fac un bine fără să-ţi ceara vreo recompensă!
Urcase din Baia Mare. Bărbatul acela era o apariţie ce-ţi răsfăţa cele mai ascunse dorinţe. Pe cât de chipeş, pe atât de manierat şi stilat. Avea tot ce trebuie să aibă un bărbat. Putere, din creştet până-n vârful picioarelor. Emana armonie, acea frumuseţe pură, nepătată de trecerea anilor. Părea un mistic ce păstra din rafinamentul, graţia şi spiritul epocilor apuse. Privirea lui pătrunzătoare îţi înmuia simţurile păstrând nuanţa lui aparte de distincţie. Barba lui deasă îndosariase multe poveşti impresionante despre viaţă.Chipul lui se omogeniza în mintea mea cu vechile amintiri.
Parcă îl mai văzusem undeva, dar îmi era imposibil să reconstitui locul şi momentul în care l-am mai zărit. Cert era că ochii lui îi mai întâlnisem cândva. Erau inconfundabili: nişte ochi blânzi de culoarea castanelor şi cu firicele subţiri galbene. Totuşi, o combinaţie de nuanţe aparte. Nu sunt genul care să privesc insistent o persoană, însă de la el nu-mi puteam dezlipi privirea. Mă atrăgea ca un magnet, mă obseda ceva, acel "deja vu", dar păream hilară să mă postez în faţa lui şi să-l întreb: "Nu vă supăraţi domnule, dar de unde vă cunosc? Imi sunteţi aşa familiar..."
Clipa era-ndelung absurdă. În mine se contopeau mai multe stări: simţeam o nelinişte, o admiraţie pentru bărbatul din tren şi în acelaşi timp o atracţie nefirească pentru acel "Necunoscut". Un "Străin" la vreo 40 de ani, iar eu o studentă încă "stângace" şi fără prea multă experienţă în domeniul sentimental. Purta un costum negru ca tăciunele ce contrasta cu puţinele fire albe. O cămaşă albastră, iar pantofii negrii lustruiţi îi subliniau eleganţa. Citea o carte groasă şi din când în când (simţindu-se analizat) îmi zâmbea politicos. Surâsul lui era natural şi scotea la iveală decenţa masculină adultă.
Stăteam vis-a-vis şi-i analizam "bolnăvicioasă" orice gest care-l săvârşea. Eram preocupată să mă informez despre acel "necunoscut" şi orice individ care intra în sfera lui imi rupea firul reconstituirii momentului. Îl puteam privi la nesfărşit deoarece mă fascina felul în care reuşise să-mi monopolizeze atenţia.
Coborâse la Oradea salutându-ma prieteneşte prin "Călătorie plăcută în continuare". Mă resemnasem cu ideea că nu voi mai avea ocazia să-l întâlnesc vreodată şi că, oricât de "perfect" ar părea acest bărbat, cu siguranţă are tabieturile, fixurile, frustrările şi defectele lui. Până la destinaţie, imaginea lui era prezentă în faţa ochilor mei - acum absenţi. După îndelungi căutări în memorie, soluţionasem enigma: acel străin din tren era Doctorul care cândva mă operase de hernie! Acel Om care în urmă cu câţiva ani buni îmi vorbea despre importanţa unor "tăieturi".
Unii oameni nu se uită şi rămân gravaţi în memorie, mai ales cei care candva fac un bine fără să-ţi ceara vreo recompensă!
LUMEA spune că e criză
E criză cu baruri şi cluburi pline la refuz de tineri şi vârsta a doua. Vociferări printre fumăraie, pastile si alcool. Parcări înghesuite de maşini lovindu-se-n branduri „fiţoase”. Consumaţii de sute sau mii de RON pe noapte în speţă două nopţi pe săptămână (vinerea şi sâmbăta) dar care-i ajută pe mai marii sau mai micii patroni să trăiasca regeşte toată săptămâna.
E criză cu vehicule aglomerându-se la semafor, bărbaţi înghesuindu-se pe trotuarele cu bişniţă ambulantă cu flori pentru o zi de 1 sau 8 Martie. „Recesiune” la medicamente când farmaciile sunt pline de bolnavi sau simpli paranoici care-şi „cumpără” sănătatea. În continuare e criză cu plase pline de-ale gurii, dar nu îndesate cu provizii din mall-uri ci de la caşcarabetele specifice cartierelor. Pe aceeaşi lungime de undă se încing discuţii interminabile la mobile (ultimul ragnet pe piata / la reducere) între îndrăgostiţi, rude sau prieteni. Deci, e criză!
Condiţia românului tipic tradiţional este aceea de a trece peste „complexul” existenţial de lux, al importurilor suprasaturate de „E”-uri şi de a încerca să se întreţină cu ajunsurile „dăruite” de stat. De parcă s-ar putea numi ajunsuri.
Poporul acesta trece de ani buni prin sărăcie şi neajunsuri, prin împrumuturi şi datorii, cu bani strănşi la ciorap, dar nu de la nea’ Năstase, Băsescu sau mătuşa Tamara. Diferenţa dintre trecutul comunist şi prezentul democrat e aceea ca cei de rând resimt mai acut vântul din portofel. Mulţi plâng vremea lu’ Ceaşcă tocmai pentru că o duceau mai bine cu toate că paralizau la cozi infernale şi se limitau la programul TV – şi atunci ăla cu nea Nicu. Piaţa cu produse puţine (ca mărci sau cantitate) şi autohtone alimenta naţia prin ore indicate exact. Tocmai pentru că nu existau atâtea opţiuni era mai bine şi mai sănătos. Nu prea era cunoscută noţiunea de „şomer” mai ales ca tânăr absolvent de studii superioare. Dar sa revenim la oile noastre... Avantajul cetăţenilor – în ziua de azi – e acela că sunt obişnuiţi şi pregătiţi pentru aşa-numitul rău necesar. Cum dragii noştrii compatrioţi s-au mai confruntat cu impasuri financiare, şi de această dată vor face un salt în acomodare şi resemnare. Pentru îndelungi momente li se vor spulbera visele pentru o casă, o maşină – cel puţin una bună, dacă nu una nouă – , luxuri (în materie de alimentaţie şi nu numai) care pentru unii sunt efectiv fireşti. Vor trăi de azi pe mâine doar pentru speranţa că rugăciunile le vor fi ascultate măcar pentru urmaşii lor şi pentru gândul că viitorul va arăta doar cu 10 % mai bine ca în prezent. Se vor trezi dimineaţa cu aceeaşi rutină şi scârbă de muncă, şefi, taxe, rate şi impozite. Vor absorbi în continuare promisiunile şi mitomanii partidului de la guvernare, vor accepta forţat făţărnicia şi indolenţa acestora.
Românii-şi vor spăla cearcănele negre şi părul cărunt de grijile cotidiene vizionând în continuare emisiuni de „importanţă naţională”, ediţii speciale şi show-uri cu şi despre frustraţi, VIP-uri şi „şmecheri de România”. Îşi vor curăţa dopurile de ceară cu beţigaşele şomajului dorind să audă un viitor pe alocuri promiţător. Vor face economii pentru mesele îmbelşugate ale Sărbătorilor Sfinte şi se vor priva de convorbiri „indecente” dat fiind faptul că sunt „ascultaţi” şi de Alţii. Nu vor mai face exces de sare, zahăr şi grăsimi numai pentru că acestea le vor deveni inaccesibile. Aşadar, sistemul ne curăţă lent şi sigur devenind mai „sănătoşi” ca oricând. Suntem pe cale de a deveni români – cameleoni adaptaţi în funcţie de culoarea sistemului. Lumea spune că e criză...
„Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul” – motto Mircea Badea
E criză cu vehicule aglomerându-se la semafor, bărbaţi înghesuindu-se pe trotuarele cu bişniţă ambulantă cu flori pentru o zi de 1 sau 8 Martie. „Recesiune” la medicamente când farmaciile sunt pline de bolnavi sau simpli paranoici care-şi „cumpără” sănătatea. În continuare e criză cu plase pline de-ale gurii, dar nu îndesate cu provizii din mall-uri ci de la caşcarabetele specifice cartierelor. Pe aceeaşi lungime de undă se încing discuţii interminabile la mobile (ultimul ragnet pe piata / la reducere) între îndrăgostiţi, rude sau prieteni. Deci, e criză!
Condiţia românului tipic tradiţional este aceea de a trece peste „complexul” existenţial de lux, al importurilor suprasaturate de „E”-uri şi de a încerca să se întreţină cu ajunsurile „dăruite” de stat. De parcă s-ar putea numi ajunsuri.
Poporul acesta trece de ani buni prin sărăcie şi neajunsuri, prin împrumuturi şi datorii, cu bani strănşi la ciorap, dar nu de la nea’ Năstase, Băsescu sau mătuşa Tamara. Diferenţa dintre trecutul comunist şi prezentul democrat e aceea ca cei de rând resimt mai acut vântul din portofel. Mulţi plâng vremea lu’ Ceaşcă tocmai pentru că o duceau mai bine cu toate că paralizau la cozi infernale şi se limitau la programul TV – şi atunci ăla cu nea Nicu. Piaţa cu produse puţine (ca mărci sau cantitate) şi autohtone alimenta naţia prin ore indicate exact. Tocmai pentru că nu existau atâtea opţiuni era mai bine şi mai sănătos. Nu prea era cunoscută noţiunea de „şomer” mai ales ca tânăr absolvent de studii superioare. Dar sa revenim la oile noastre... Avantajul cetăţenilor – în ziua de azi – e acela că sunt obişnuiţi şi pregătiţi pentru aşa-numitul rău necesar. Cum dragii noştrii compatrioţi s-au mai confruntat cu impasuri financiare, şi de această dată vor face un salt în acomodare şi resemnare. Pentru îndelungi momente li se vor spulbera visele pentru o casă, o maşină – cel puţin una bună, dacă nu una nouă – , luxuri (în materie de alimentaţie şi nu numai) care pentru unii sunt efectiv fireşti. Vor trăi de azi pe mâine doar pentru speranţa că rugăciunile le vor fi ascultate măcar pentru urmaşii lor şi pentru gândul că viitorul va arăta doar cu 10 % mai bine ca în prezent. Se vor trezi dimineaţa cu aceeaşi rutină şi scârbă de muncă, şefi, taxe, rate şi impozite. Vor absorbi în continuare promisiunile şi mitomanii partidului de la guvernare, vor accepta forţat făţărnicia şi indolenţa acestora.
Românii-şi vor spăla cearcănele negre şi părul cărunt de grijile cotidiene vizionând în continuare emisiuni de „importanţă naţională”, ediţii speciale şi show-uri cu şi despre frustraţi, VIP-uri şi „şmecheri de România”. Îşi vor curăţa dopurile de ceară cu beţigaşele şomajului dorind să audă un viitor pe alocuri promiţător. Vor face economii pentru mesele îmbelşugate ale Sărbătorilor Sfinte şi se vor priva de convorbiri „indecente” dat fiind faptul că sunt „ascultaţi” şi de Alţii. Nu vor mai face exces de sare, zahăr şi grăsimi numai pentru că acestea le vor deveni inaccesibile. Aşadar, sistemul ne curăţă lent şi sigur devenind mai „sănătoşi” ca oricând. Suntem pe cale de a deveni români – cameleoni adaptaţi în funcţie de culoarea sistemului. Lumea spune că e criză...
„Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul” – motto Mircea Badea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
