sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Chef pe 15 Ianuarie + 16

Miri a mai îmbătrânit cu un an, a făcut 25. Chef. Toată noaptea, mai exact până dimineaţa bună. Mimă (eu mai mult mimam că mimez - dacă există aşa ceva - fiindcă nu consider că mă pricep la aşa ceva plus că la unele cuvine/interpretări trebuie să fii de-o ingeniozitate ieşită din comun), poveşti antice, amintiri, polemici, vin. Azi sufăr de oboseală acută, fiindcă nu am reuşit să mă odihnesc nici măcar trei ore de somn. Am revenit acasă parcă în reluare, auzind parcă muzică. Totul era doar în capul meu.

Azi, după noaptea cruntă-trecută, e ziua tatălui. Diseară o iau de la capăt. Acelaşi ritual aniversar: mâncare, băutură, muzică, discuţii pe cele mai năstruşnice subiecte. "Tabu-uri" care devin necenzurate, servite pe tavă de sinceritatea gravă a persoanelor într-o uşoară formă de ebrietate. "Secrete", taine, ritualuri casnice care devin subiect de studiu, chestiuni disecate mărunt pentru analiză. Dar să trecem peste aceste aspecte. Tata face 56 de ani. Ştiu, e tânăr!

Secvenţele în care totuşi încerc să mă mobilizez parcă sunt statice. Nici nu se sesizează că mă deplasez cu incetinitorul sau chiar în marşalier. Dar pregătirile trebuiesc finalizate.

Acum e timpul pentru o cafea, una stong, dar cu lapte şi caimac bineînţeles. Poate mă animă sau mă însufleţeşte. Numai aroma şi mirosul mă readuc la viaţă. Planurile de mâine nu le mai gândesc azi, nu le mai reîmprospătez în memorie. Duminică va fi o zi lungă de reculegere şi drum, un mâine obositor şi infinit incompatibil cu starea mea se spirit. Mâine voi fi reţinută, tristă, în recuperare.

P.S. Un amic îmi lasă un offline pe mess cu o melodie, care s-a gândit el că ar putea să-mi placă. Mi-a dat indiciile necesare. M-a nimerit şi a avut dreptate în privinţa gustului. E ok mai ales că e motivantă şi deasemenea corelată cu filmul YES MAN care acum s-ar putea să-mi prindă bine. Între mine, titlul melodiei (cu mesajul transmis totodată) şi filmul cu pricina există o asociere şi o aluzie pertinentă.

Plăcerea muzicală sugerată de amicul în cauză, sună aşa:



I know I’m not too much of a bargain
And you know that’s not what you bargained for
As the hours turn into days
Pretty soon lost in the haze
It’s up to you and me
And who’s to say
These could be the good old days

I like waking up after a bad dream
Makes it feel like life ain’t bad
Little kids go out to play
They’re just happy it’s another day

It’s up to you and me
And who’s to say
These could be the good old days

I guess I could be a quiet hero
No one knows the good I’ve done
You’re not sure, well that’s okay
‘Cause I am and I’m not afraid
It’s up to you and me
And who’s to say
These could be the good old days


Interpret - EELS

Un alt prieten, acesta din Baia Mare, în acelaşi interval orar îmi ataşează pe mail o melodie care îmi place mult şi aşa s-a gândit şi el. Mă cunoaşte destul de bine din acest punct de vedere. Îi mulţumesc pe această cale. Mă surprinde faptul că mai mulţi îşi aduc aminte de mine şi că mă surprind astfel. Parcă s-au înţeles să mâ înveselească sau bine-dispună cu toate că nu se cunosc. Mişto oricum.

Următoarea încântare audio este.....................



Finiş.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu